N-avem, nu se poate! Just, in unele cazuri, chiar așa e. Dar daca, totuși, s-ar putea, cu condiția ca acel “n-avem” să nu fie însoțit de un deloc, ci doar de un destul.
N-avem destui bani, dar tot avem ceva: idei. În cazul fericit al cafenelei despre care vorbeam aici, etapa lui „dăm sfoară în țară” este, deja, depășită prin forța (magică) a gurii lumii.
Desigur, au contat foarte mult în rezolvarea acestei ecuații atmosfera, servirea, calitatea produselor, dar, mai ales, respectarea promisiunii brand-ului respectiv. Vii la cafeneaua Cuibul liniștit? Asta primești: tihnă și intimitate.
Ce e de făcut, însă, la început, când trebuie, mai întâi, să atragi ochii lumii pentru ca, apoi, gura ei să ducă vestea despre tine?
a) Avem o pagină de Facebook și o folosim fără frică. Postăm frecvent, mesaje care se potrivesc cu interesele celor care ne calcă pragul, cu conținut foto atragator, care să îmbie la partajare (da, aici e vorba de Share).
b) Ne asigurăm că avem ce spune. În principiu, e nevoie de trei tipuri de conținut: text, fotografie și video. Primele două sunt absolut necesare pentru ca algoritmul de funcționare al platformei (și al minții omenești, dacă stăm să ne gândim) să perceapă mesajul publicat ca având o valoare mai mare. Cât privește conținutul video, dacă nu ne simțim, încă, gata de un Oscar pentru mini-producție video, uneori e de ajuns un filmuleț postat de un vizitator/client entuziast și mai priceput în a folosi aplicațiile disponibile pentru regizorii amatori.
c) Căutăm talente. N-avem bani de copywriter si de fotograf. E adevărat, conținutul bun costă. Conținutul autentic? Nu neapărat. Un mesaj corect gramatical, adecvat situației și care creează o legătură sinceră cu publicul local nu e luna de pe cer.
De unde luăm subiecte? Un minim interes pentru evenimentele care au loc în orașul în care-ți desfășori activitatea poate să-ți asigure destul de mult material pentru un mini-calendar editorial. Adaugă micile gesturi de politețe/interacțiune afectuoasă pe care le face oricine – bună dimineața!, e vineeeri!, azi e soare/ au înflorit cireșii la noi în oraș- și ai meniul complet, pe care-l poți condimenta cu comentarii ad-hoc, ori de câte ori strada/piața/orașul sunt animate de un nou eveniment.
Cine scrie? Dacă nu putem conveni cu un angajat talentat să-și rezerve o parte din timp acestei activități (nu pledez pentru responsabilități extra neremunerate!) , un mic aranjament (plătit, da!) cu un elev de liceu/student la comunicare poate să ajute. Respectivul începător într-ale scrisului poate „să-și facă mâna”, în felul acesta, și să-și adauge în portofoliu o primă colaborare ca social media community manager.
Cine fotografiaza? Cu respectarea câtorva principii de încadrare și luminozitate, poți face fotografii clasice chiar tu. Altfel, o colaborare cu un fotograf începător, remunerat corect pentru un set de beauty-shots cu produsele principale promovate (reînnoite o dată la câteva luni), poate fi o soluție.
Altă variantă este folosirea unei aplicații pentru iOS sau Android care face realitatea să pară muuult mai frumoasă în fotografii și muuult mai captivantă în clipuri (inspirație în acest articol Mashable). O fi „no filter” ditamai trend-ul printre vedetele din online, dar pentru noi, începătorii, filtru bine folosit (chiar și accidental) chiar trece primejdia rea.
d) Captăm online-ul prin offline. E nevoie de un public minim care să justifice investiția în publicitate pe Facebook. Până acolo, calea e bătută cu muuuultă perseverență, care se poate traduce, de exemplu, prin menționarea existenței paginii cafenelei/magazinului oricărui client, fie în momentul în care se face comanda, fie atunci când se plătește consumația. „Vă mulțumim pentru vizită. Vă așteptăm și pe pagina noastră de Facebook care se numește ….”. Ajută, desigur, și menționarea acestei adrese pe consumabilele cu care clientul vine în contact, dar asta înseamna o cheltuială extra. Pentru început, vorba dulce like-uri și check-in-uri aduce.
Pentru cei mai curajoși, dornici să se infiltreze mai puternic în țesătura orașului, ar putea funcționa și un parteneriat cu un alt business local care atrage un flux mare de oameni. De exemplu, o cafenea și o agenție de turism ar putea face casă bună, pe bani foarte puțini sau chiar deloc. Cafeneaua poate propune organizarea de întâlniri, în spațiul propriu, în care agenția de turism să-și prezinte oferta de sezon; în schimb, angajații agenției pot promova cafeneaua discret, bându-și cafeaua din căni inscripționate cu numele cafenelei și menționând numele acesteia celor care le trec pragul. De aici, se poate ajunge, în timp, la un parteneriat cu radio-ul local, pentru ca în cadrul matinalului să se menționeze cafeneaua ca sponsor și să fie îndrumați ascultătorii către pagina de Facebook a localului pentru un eventual concurs cu premii.
Seria de tips&tricks despre social media pentru afaceri mici și foarte mici continuă. Episodul doi: “De ce Facebook?”.
Cu un Like se face pimăvara. Parol!